Concret, despre nervul vag și starea noastră de bine

psiholog, Daniela Crețu

octombrie 2024

Câteva cuvinte despre nervul vag

În ciuda denumirii sale, nervul vag are un rol vizibil la menținerea stării noastre de bine. Nervul vag sau „nervul rătăcitor” este cel mai lung nerv cranian. Face parte din sistemul nervos parasimpatic, având ramificații care conectează creierul cu organe esențiale, inclusiv inima, plămânii, stomacul și intestinul. Este un nerv „discret”, care lucrează în tăcere, promovând relaxarea, odihna, refacerea organismului și îmbunătățirea stării de bine.

Nervul vag și starea de bine

Succesul și starea de bine sunt adesea percepute ca rezultatul implicării active, al competivității și a unei abordări care reclamă efort, pasiune, asumarea provocărilor și gestionarea dificultăților. Punem această mobilizare pe seama sistemul simpatic cel care activează reacțiile de tipul luptă sau fugi, care ne dau energie și rezistență. Însă, asocierea dintre efort, rezultat și control este doar una din fațetele stării de bine. Cel mai adesea, trăim o astfel de stare la capătul drumului, când ne relaxăm, ne destindem și putem savura și trăi momentele de reușită și satisfacție. Iar aici intervine nervul vag, responsabil cu reglarea funcțiilor corpului și a răspunsurilor emoționale. Practic, cuvântul cheie este echilibrul între o viață activă, odihnă și relaxare.

Ce face în mod concret nervul vag pentru starea noastră de sănătate

Nervul vag are o contribuție directă la instalarea acestui echilibru fiziologic și emoțional, care ne permite să ne recuperăm după perioade de activitate și efort. Activarea nervului vag este asociată cu reducerea inflamațiilor, reglarea stresului și sprijinirea sistemului imunitar. Acest echilibru ajută la menținerea stării de sănătate generală, prevenind afecțiuni cardiovasculare, digestive și psihologice. 

Studiile sugerează că nivelurile de activare ale nervului vag (sau tonicitatea vagală) influențează capacitatea unei persoane de a-și gestiona emoțiile și de a interacționa social. De exemplu, un ton vagal scăzut este asociat cu o capacitate redusă de a se adapta la stres, iar persoanele cu anxietate și depresie tind să aibă un ton vagal mai scăzut comparativ cu cele sănătoase.

Alte exemple legate de modul în care nervul vag influențează starea de bine:

• Digestie: nervul vag controlează mișcările intestinale și producția de acid gastric, contribuind la o digestie sănătoasă.
• Ritm cardiac: prin intermediul nervului vag, creierul poate încetini ritmul cardiac în momente de relaxare.
• Respirație: nervul vag ajută la reglarea ritmului respirator, promovând o respirație calmă și profundă.
• Inflamație: un nerv vag sănătos poate ajuta la reducerea inflamației cronice, asociată cu multe boli precum bolile de inimă, diabetul și anumite tipuri de cancer.
• Stres: stimularea nervului vag poate ajuta la reducerea răspunsului la stres, promovând o stare de calm și relaxare.

Ce putem face noi pentru a ajuta nervul vag 

Cercetările realizate de Porges (2007) în cadrul teoriei polivagale sugerează că tonicitatea vagală este legată de capacitatea indivizilor de a forma și menține relații sociale și de a-și regla emoțiile. Relațiile sociale armonioase sunt asociate cu un ton vagal ridicat, iar acesta induce starea de calm și siguranță care ne permite să ne destindem și să ne simțim comfortabili în interacțiune cu ceilalți.

Un studiu condus de Goyal și colab. (2014) a demonstrat că practica mindfulness poate crește activitatea nervului vag, ceea ce contribuie la o mai bună reglare a emoțiilor și reduce simptomele de anxietate și depresie. Activarea nervului vag prin mindfulness ar putea explica efectele benefice ale acestei tehnici asupra sănătății mintale.

În fine, un alt studiu, realizat de Daban și colab. (2008), a investigat efectele stimulării nervului vag asupra pacienților cu depresie rezistentă la tratament. Rezultatele au arătat că stimularea vagală poate îmbunătăți semnificativ simptomele depresiei.

Dincolo de aceste cercetării și studii, fiecare dintre noi are câteva posibilități relativ simple de a-și îmbunătăți starea de bine prin lucrul cu respirația (diafragmatică, lentă, profundă), efectuarea de plimbări și activități fizice cu un grad redus de efort, o alimentația sănătoasă. Toate acestea practicate regulat, ajută la activarea răspunsului de relaxare mediat de nervul vag.

În concluzie, nervul vag reprezintă o componentă esențială pentru starea noastră generală de bine. Prin înțelegerea rolului său și prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase, putem susține funcționarea optimă a acestui nerv și, implicit, îmbunătăți calitatea vieții.

Referințe bibliografice

• Daban, C., Martinez-Aran, A., Cruz, N., Vieta, E. (2008). Safety and efficacy of vagus nerve stimulation in treatment-resistant depression. A systematic review. Journal of Affective Disorders, 110(1-2), 1–15.
• Goyal, M., Singh, S., Sibinga, E. M., Gould, N. F., Rowland-Seymour, A., Sharma (2014). Meditation programs for psychological stress and well-being: A systematic review and meta-analysis. JAMA Internal Medicine, 174(3), 357–368.
• Porges, S. W. (2007). The polyvagal perspective. Biological Psychology, 74(2), 116–143.