Scala de inteligenţă Stanford-Binet. A cincea ediţie

Scala de inteligenţă Stanford-Binet. A cincea ediţie(apud. Nicolae Mitrofan, Curs IDD, „Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei”, 2007)

Această revizie a apărut sub îngrijirea lui G. Roid (2003) şi noua scală este destinată măsurării inteligenţei persoanelor cu vârsta între 2 ani şi 85 de ani. După aplicarea bateriei se calculează un număr de scoruri composite, inclusiv o Scală globală IQ, derivată din 10 subteste administrate. Scorurile subtestelor au M = 10 şi SD = 3.

Alte scoruri composite ce pot fi calculate sunt următoarele:

scorul IQ al bateriei abreviate;
scorul IQ Verbal;
scorul IQ Nonverbal

Toate scorurile composite au M = 100 şi SD = 15. În plus, testul permite calcularea a 5 scoruri ale factorilor Index, corespunzători celor 5 factori pe care se presupune că îi măsoară testul.

Care sunt cei cinci factori ?

(Precizare prealabilă. Ediţia a cincea se bazează pe teoria Cattell-Horn-Carroll (CHC) privind abilităţile intelectuale)

I. Inteligenţa fluidă (Gf)

II. Inteligenţa cristalizată (Gc)

III. Cunoştinţe cantitative (Gv)

IV. Procesare vizuală (Gv)

V. Memoria de scurtă durată (Gsm)

Inteligenţa fluidă este evidenţiată, în cadrul testului, cu factorul Raţionamentul fluid – FR (factor index nr.1) şi el este măsurat cu subtestele:

Serii de obiecte/Matrici (test nonverbal);
Analogii verbale (test verbal).

Inteligenţa cristalizată, evidenţiată, în cadrul testului, cu ajutorul factorului Cunoaştere – KN (factor index nr. 2) şi el este măsurat cu subtestele:

Imagini absurde (test nonverbal);
Vocabular (test verbal).

Cunoştinţe cantitative, evidenţiate, în cadrul testului, cu ajutorul factorului Raţionament cantitativ – QR (factor index nr. 3) şi el este măsurat cu subtestele:

Raţionament cantitativ verbal (test verbal);
Raţionament cantitativ nonverbal (test nonverbal).

Procesare vizuală, evidenţiată, în cadrul testului, cu ajutorul factorului Procesare vizual-spaţială – VS (factor index nr. 4) şi el este măsurat cu subtestele:

Poziţie şi direcţie (test verbal);
Form Board (test nonverbal).

Memorie de scurtă durată, evidenţiată, în cadrul testului, cu ajutorul factorului Memorie de lucru – WM (factor index nr. 5) şi el este măsurat cu subtestele:

Memorie pentru propoziţii (test verbal);
Răspuns întârziat (test nonverbal).

Administrare. După stabilirea raportului cu examinatul se începe cu itemii ce aparţin testelor

de familiarizare (routing tests). Cu ajutorul acestora se poate stabili nivelul de dificultate optim al itemilor altor teste.

Sunt două asemenea teste şi anume: Serii de obiecte/Matrici şi Vocabularul.

De altfel, cu ajutorul acestor două subteste se poate calcula scorul QI pentru Bateria abreviată.

Testele pentru familiarizare, precum şi multe alte teste, conţin itemi de învăţare, care sunt folosiţi pentru ca examinatorul să se asigure că subiecţii au înţeles în ce constă sarcina.

Răspunsurile la aceşti itemi nu sunt luate în consideraţie pentru calcularea scorurilor însă aspectele calitative ale acestora pot fi înregistrate în foaia de protocol.

Concret, toate subtestele sunt incluse în 3 cărţi. Cartea I-a conţine primele două subteste pentru familiarizare. În urma aplicării lor, examinatorul estimează nivelul abilităţii subiectului şi nivelul de începere a testării, cu itemii din Cartea a doua, potrivit pentru subiect. Cartea a doua cuprinde următoarele 4 subteste nonverbale:

Cunoaşterea (Absurdităţi în imagini);
Raţionament cantitativ (nonverbal);
Procesare vizual-spaţială (testul Form Board);
Memoria de lucru (testul Răspuns întârziat).

Pasul următor constă în faptul că examinatorul va aplica subtestele verbale, şi anume:

Raţionamentul fluid (testul Analogii verbale);
Raţionamentul cantitativ (test verbal);
Procesare vizual-spaţială (testul Poziţie şi direcţie);
Memoria de lucru (testul memoria pentru propoziţii).

Pentru aplicarea fiecărui test există reguli foarte precise privind:

de unde se începe testarea;
când se aplică testarea în sens invers;
când se opreşte testarea.