Meniu Închide

Psihoterapiile cognitive și comportamentale

Psihoterapiile cognitive și comportamentale (cognitiv-comportamentale) constituie acel segment din familia mai largă a psihoterapiilor care este cel mai bine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată în studii clinice randomizate (randomized clinical trials).

Sub acest nume – psihoterapii cognitiv-comportamentale – se află mai multe şcoli, cele mai importante fiind: (1) psihoterapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT; iniţiată de Albert Ellis); (2) psihoterapia cognitivă (CT; iniţiată de Aaron Beck); (3) modificările cognitiv-comportamentale (CBM; iniţiate de Donald Meichenbaum).

Aceste şcoli, la rândul lor, au generat mai multe variaţii precum: (a) terapia prin rezolvare de probleme (problem solving therapy; dezvoltată de Arthur Nezu); (b) terapia evaluării cognitive (cognitive appraisal therapy; iniţiată de Richard Wessler); (c) psihoterapia multimodală (multimodal therapy; iniţiată de Arnold Lazarus); (d) terapia focalizată pe schemă (schema-focused therapy; iniţiată de Jeffrey Young) şi altele. Indiferent de tipul de şcoală, sau de variaţiile acesteia, toate psihoterapiile cognitiv-comportamentale au un fundament teoretico-experimental comun care le particularizează ca o orientare distinctă în psihoterapie faţă de orientările dinamic- psihanalitice sau umanist-existenţiale.

Sursa: Ghid de terapie rațional-emotivă și comportamentală. Autor: Windy Dryden, Raymond DiGiuseppe