Mai mult decât orice, un pacient care suferă o prăbușire psihică are nevoie de timp.
Prăbușirii psihice trebuie să i se acorde timp de desfășurare, în cadrul unei relații umane, în care celălalt este acolo pentru a asculta sinele și a nu fugi de acesta. O astfel de experiență conferă un profund sentiment de siguranță părților din pacient care sunt cuprinse de panică. Dar pentru ca acest lucru să aibă loc, trebuie să le fie amândurora clar că analistul este pregătit să rămână pe poziții indiferent cât timp le va lua. A se da bătut nu este o opțiune.