Cei mai mulţi oameni nu pot să iasă dintr-o depresie cu adevărat gravă doar prin luptă; o depresie cu adevărat gravă trebuie să fie tratată – sau trebuie să treacă. Dar, în vreme ce eşti tratat sau aştepţi ca ea să treacă, trebuie să continui lupta. A lua medicamente ca parte a luptei înseamnă să lupţi aprig; iar a refuza să le iei ar fi la fel de ridicol de suicidar cum ar fi să intri într-un război modern călare. Nu e o slăbiciune să iei medicamente; nu înseamnă că nu poţi să te descurci cu viaţa personală; e dovadă de curaj. Şi nu e slăbiciune nici să cauţi ajutor la un terapeut înţelept.
Sursa: Demonul amiezii. O anatomie a depresiei, de Andrew Solomon
