Depresia permite dependenţa. Împotrivirea la dorinţe consumă tare multă energie şi voinţă, şi, când eşti depresiv, e pur şi simplu prea greu să zici nu – la mâncare, la alcool, la droguri. E foarte simplu. Depresia te slăbeşte. Slăbiciunea e calea cea mai sigură către dependenţă. De ce ar trebui să spui „nu“, când „nu“ te duce doar la mai multă suferinţă?
Sursa: Demonul amiezii. O anatomie a depresiei, de Andrew Solomon
