Să îngrijești oamenii este un privilegiu enorm. În mod tradițional, medicina a fost percepută ca fiind o profesie de mare prestigiu, iar doctorii au beneficiat din plin de acest lucru. Dar nu este întotdeauna o slujbă ușoară. Este interesant de remarcat cum – în sfârșit și în ritm de melc – devenim conștienți de nevoia ca doctorii să aibă grijă de ei înșiși. Să încerci să-ți menții în permanență controlul intelectual în timp ce ziua ta este un carusel emoțional este istovitor…
Fiecare cuvânt trebuie ales cu grijă pentru că va fi examinat și interpretat mai târziu. Ca toți doctorii și în pofida celor mai bune intenții, și eu comit greșeli uneori: unora le pot părea prea serios și arogant, iar altora prea voios și optimist. Un cuvânt greșit poate să dăstrame speranțele unei persoane sau poate să o facă să simtă că încerci să-i controlezi viața. Deși poate părea bizar să îți ceri scuze pentru un pas greșit, este mult mai rău să nu înțelegi supărarea pacientului, mai ales că poți să afli despre ea din zvonuri și bârfe, ceea ce este demoralizant atât din punt de vedere profesional, cât și personal.
Sursa: Bărbatul care a uitat cine e și alte povestiri dintr-o viață de neurolog. Autor: Dr. Niall Tubridy
