Gândiți-vă la ceea ce poate rămâne neprihănit în balanța valorilor voastre, după acest COVID-19. Pentru că, în acest moment, anxioșii devin mai fobici și panicați, depresivii, mai melancolici și deprimați. Obsesivii, mai fixați pe ideile lor, compulsivi, mai compulsivi pe nevoile stringente. În transformările voastre psihice și somatice de pe parcursul unei zile, amintiți-vă de cuvinte ca: templu, răbdare, rugăciune, prezent, lepră, identitate, comuniune, violență. Unele produc și dau consternare, altele frică. Unele, nădejde, altele, deznădejde. La fiecare pol există un antipol, adică fie o domesticire a conținutului lingvistic, fie o războire. În ambele situații, în funcție de context, avem nevoie și de unul, și de celălalt.
Încearcă să lărgești pragul de tolerabilitate, ca să poți avea acces la o nouă garderobă: a) nevoile celuilalt sunt nevoile tale; b) iertarea lui este iertarea ta; c) celălalt este principala grijă socială acum pentru că tu ești principala ta grijă socială.
Sursa: 101 libertăți în vremea pandemiei. Realități psiho-socio-comportamentale ale românilor – Autor: Alin Leș
