Creşterea copiilor se face şi la bine şi la rău. La fel cum copiii noştri ne entuziasmează, tot la fel ne şi dezamăgesc. Modul în care ne descurcăm cu această sarcină – să ne creştem copiii atunci când aceştia nu se ridică la nivelul aşteptărilor noastre, când ne dezamăgesc, când ne îndepărteză de sentimentele noastre de apropiere şi de iubire şi ne împing către sentimente mai grele şi mai apăsătoare – este una dintre provocările cele mai mari cu care se confruntă părinţii. Deşi este tentant să facem faţă dezamăgirilor şi furiei prin critică, cercetările arată foarte clar că în vreme ce afecţiunea şi apropierea sunt soluţiile la îndemână pentru a fi un bun părinte, critica şi respingerea sunt fatale.
