Sari la conținut

Hotărârea nr. 7/2019 pentru modificarea Normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică

Hotărârea nr. 7/2019 pentru modificarea Normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, aprobate prin Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2019

Text publicat în Monitorul Oficial al României.

În vigoare de la 11 iulie 2019

Având în vedere dispozițiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 51 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare,

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România h o t ă r ă ș t e:

Art. I. –

Normele privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, aprobate prin Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 5 martie 2019, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 2, articolul 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1. –

(1) Educația și formarea profesională a psihologilor au două componente: educația și formarea inițială și educația și formarea continuă.

(2) Educația inițială a psihologilor, necesară în vederea obținerii dreptului de liberă practică, constă în absolvirea unui program de licență în psihologie sau deținerea unei diplome asimilate în condițiile legii.

(3) Formarea continuă este ulterioară educației inițiale și se orientează spre dezvoltarea de competențe care pot defini un traseu de specializare profesională sau asigură psihologilor dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite. Acumularea de credite din formarea continuă reprezintă o condiție a menținerii atestatului de liberă practică și de schimbare a treptei de atestare.

(4) Prin excepție, educația și formarea inițială a psihologilor din specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică, precum și a altor specialiști care pot accesa competența generală în psihoterapie includ și un program specific de formare profesională complementară de lungă durată în domeniul psihoterapiei, respectiv consilierii psihologice, urmat după absolvirea studiilor de licență, derulat prin intermediul unei asociații profesionale de psihoterapie cu statut de furnizor de formare profesională înregistrat de către Colegiul Psihologilor din România – denumit în continuare CPR, sau prin colaborarea unei asociații profesionale cu statut de furnizor de formare profesională înregistrat de către CPR cu o universitate.

(5) Atestarea dreptului de liberă practică la nivel de psiholog specialist include la nivel de educație și formare inițială cerința absolvirii unui program de master în psihologie, respectiv domeniul general de specializare sau deținerea titlului de doctor în psihologie sau deținerea unei diplome echivalente în condițiile legii.”

2. La anexa nr. 3, articolul 4 va avea următorul conținut:

Art. 4. –

(1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de licență în psihologie sau a unei diplome asimilate în condițiile legii;

b) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința absolvirii unui program de formare de lungă durată în psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, conform standardelor pentru programele de formare;

c) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința parcurgerii unui număr minim total de 150, respectiv 100 de ore de dezvoltare personală/autocunoaștere/experiență terapeutică personală, după caz, recunoscute de către școala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul;

d) promovarea probei scrise de evaluare a cunoștințelor.

(2) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog specialist sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de master în psihologie, respectiv în domeniul de specializare sau deținerea unei diplome asimilate în condițiile legii;

b) încheierea supervizării obligatorii: minimum 150 de ore pentru specialitatea psihoterapie și 100 de ore pentru celelalte specialități;

c) minimum 5 ani de experiență demonstrabilă ca psiholog practicant;

d) formare continuă, 10 credite/an;

e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoștințelor și a interviului bazat pe portofoliu;

f) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința parcurgerii unui număr minim total de 100, respectiv 50 de ore de dezvoltare personală/autocunoaștere/experiență terapeutică personală, după caz, recunoscute de către școala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul.

(3) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog principal:

a) minimum 5 ani experiență demonstrabilă ca specialist;

b) formare continuă, 10 credite/an;

c) promovarea interviului bazat pe portofoliu.

(4) Exercitarea profesiei de psiholog în regim autonom se poate realiza după absolvirea unui program de master în psihologie, respectiv domeniul general de specializare și terminarea perioadei de supervizare obligatorii cu un raport favorabil. Mențiunea privind exercitarea profesiei în regim autonom va fi înregistrată în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.”

3. La anexa nr. 3, articolul 5 va avea următorul conținut:

Art. 5. –

Arhitectura generală a atestării liberei practici în psihologie de către CPR se prezintă astfel:

1. Absolvenții de licență în psihologie sau deținătorii de diplome asimilate în condițiile legii care îndeplinesc și celelalte condiții legale pentru atestarea profesională pot aplica pentru înscrierea în CPR și atestarea dreptului de practică în psihologie și vor susține procedura specifică de atestare. Absolvenții de psihologie pot accesa competența generală în psihopedagogie specială, absolvenții de psihopedagogie specială pot accesa specialitatea psihopedagogie specială, iar absolvenții de studii universitare în domenii conexe psihologiei – medicină/psihopedagogie/filosofie/teologie/asistență socială pot accesa, în condițiile generale definite prin prezentele norme, competența în psihoterapie.

2. Candidații declarați admiși în urma parcurgerii procedurii de atestare dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta psiholog practicant, în condiții de supervizare, în specialitatea/competența pentru care optează. Excepție fac cei care optează pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică sau pentru competența generală în psihoterapie, care trebuie să parcurgă prima etapă a unui program de formare de lungă durată într-o formă specifică de psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, avizat de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4. Licențiații în celelalte domenii care pot accesa competențele generale, care au fost declarați admiși, dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta practicant, în competența generală pentru care au aplicat.

3. După minimum 5 ani de liberă practică la nivel de practicant, psihologul se poate prezenta pentru obținerea nivelului/treptei de specialist în aceeași specialitate/competență generală și poate parcurge procedura specifică de atestare dacă:

a) a absolvit un program de master în psihologie acreditat de MEN și avizat de CPR pentru un domeniu profesional sau deține o diplomă echivalentă în condițiile legii. Domeniile de avizare profesională a masteratelor sunt: clinic, muncă-organizații- transporturi, educație. Un program de master poate să fie acreditat numai în unul dintre cele trei domenii și poate include pachete de discipline care pot fi avizate/recunoscute ca formare profesională în cadrul altui domeniu decât cel de bază al programului. Pentru programele de master absolvite în străinătate și echivalate de CNRED, comisia de specialitate va analiza curricula acestora și va decide avizarea în unul dintre domenii. Sunt exceptați de la cerința absolvirii unui program de master în domeniul de specialitate absolvenții facultăților de medicină cu specializarea psihiatrie care accesează competența în psihoterapie;

b) cel puțin 1 an de practică psihologică s-a realizat sub supervizare, fiind acoperit numărul minim de ore de supervizare de 150 de ore pentru specialitatea/competența în psihoterapie și 100 de ore pentru restul specialităților, pe baza unui contract cu cel puțin un supervizor în domeniu;

c) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă de 10 credite anual sau însumat pe perioada de practică ca psiholog practicant.

4. Specialitatea/Competența generală în psihoterapie și specialitatea consiliere psihologică presupun o pregătire suplimentară în cadrul unor programe de formare de lungă durată avizate de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4.

5. După minimum 1 an de la obținerea dreptului de liberă practică la nivel de practicant în condiții de supervizare, psihologul poate solicita trecerea la practica autonomă în aceeași specialitate/competență generală dacă:

a) a efectuat orele obligatorii de supervizare;

b) deține o diplomă de master în psihologie sau o diplomă echivalentă în condițiile legii;

c) a practicat minimum 1 an în condiții de supervizare.

6. Psihologul cu drept de liberă practică la nivel de specialist se poate prezenta pentru derularea procedurii specifice pentru atestarea la nivelul/treapta de principal în aceeași specialitate/competență generală dacă:

a) a practicat minimum 5 ani la nivelul treptei de specialist;

b) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă anual sau însumat pe 5 ani.”

4. La anexa nr. 3 articolul 6, punctul 3 se abrogă.

5. La anexa nr. 3 articolul 15, alineatul (2) va avea următorul conținut:

(2) Pentru o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, obținerea dreptului de liberă practică se va putea realiza și în baza procedurilor aplicabile la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme, respective cele aplicabile anterior datei de 5.03.2019 pentru absolvenții care la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme se aflau înscriși într-un program de formare complementară și pentru psihologii aflați pe treapta de practicant la momentul intrării în vigoare a acestora.”

Art. II. –

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.

Președintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România,
Ion Dafinoiu

București, 7 iunie 2019.

Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1 din 11 ianuarie 2019

Hotărârea nr. 6/2019 pentru aprobarea Normelor privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică

Normele privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică, din 09.11.2018

Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființare, organizare și funcționare CPR

Hotărârea 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 213/2004