Consilierea
Se consideră că serviciile care oferă cu regularitate ședințe de consiliere centrate pe problemele legate de consumul de droguri au rezultate mai bune decât serviciile care oferă puțină consiliere sau deloc. Consilierea poate fi realizată în format individual sau de grup. În format individual, consilierea poate să aibă loc cu o frecvență care ține seama de nevoile și starea pacientului din acel moment. Conform panelului de experți al SAMSHA (Substance Abuse and Mental Health Services Administration), componentele standard ale consilierii acestor pacienți includ:
- intervenții de stimulare a motivației;
- educație despre dependențe și efectele drogurilor și ale alcoolului;
- educație despre strategiile de prevenire a recăderilor, de exemplu, cum să evite sau să facă față „oamenilor, locurilor, lucrurilor” care pot declanșa pofta de drog;
- identificarea unor probleme speciale, neașteptate;
- asistență în menținerea complianței față de regulile și regulamentul programului;
- tehnici de management al timpului și stresului;
- asistență în structurarea timpului și stabilirea unui orar de activități;
- asistență în dezvoltarea unui stil de viață sănătos care să implice mișcare, alimentație adecvată, întreruperea fumatului și abandonarea practicilor sexuale riscante;
- asistență în implicarea în activități sociale comunitare, grupuri de autoajutor etc.
Consilierea realizată în format de grup reprezintă intervenția cea mai reprezentativă pentru domeniul adicțiilor. Posibile domenii abordate în cadrul consilierii de grup sunt:
- educație despre consumul de droguri;
- mecanismele dependenței de droguri;
- probleme medicale;
- impactul consumului de droguri asupra celorlalți membri ai familiei;
- petrecerea timpului liber;
- relații interpersonale;
- consumul de alcool;
- creșterea stimei de sine;
- mecanismele recăderii;
- tulburările psihice;
- efectele secundare ale metadonei/buprenorfinei;
- managementul stresului și tehnici de relaxare;
- abilități de comunicare;
- managementul timpului;
- HIV/SIDA;
- alimentație și mișcare;
- grupuri pentru părinți.
Pe lângă consilierea pacientului aflat în tratament substitutiv, unele centre organizează ședințe individuale/grupuri de consiliere pentru familiile acestora, cu scopul implicării lor în tratament și creșterea sprijinului familial.
Sursa: Ghid clinic de tratament substitutiv al dependenței de opiacee; prof. dr. Dan Prelipceanu, dr. Gabriel Cicu – Bucureşti : Editura Asociaţiei Psihiatrice Române, 2010
Accesați: Tulburările afective
