Printre concluziile sale enumerăm:
- Visele au tendința de a utiliza lucrurile văzute cu câteva zile în urmă, totuși ele au, de asemenea, acces și la amintirile noastre din copilărie.
- Selecția memoriei, în vise, este diferită de cea folosită de mintea trează, conștientă – mintea inconștientă, în general, nu se concentrează asupra evenimentelor majore, ci își amintește lucrurile banale sau care păreau să fi trecut neobservate.
- În ciuda reputației lor, ca fiind aleatoare sau absurde, visele au, de fapt, un motiv unificator care atrage cu ușurință, în aceeași poveste, oameni, evenimente și senzații disparate.
- Visele sunt întotdeauna legate de sine.
- Visele pot avea multiple nivele de semnificație și într-o singură imagine pot fi condensate o serie de idei. La fel, ideile pot fi schimbate (o persoană cunoscută poate deveni altcineva, o casă are un scop diferit și așa mai departe).
- Aproape toate visele sunt „împliniri ale dorințelor”, adică dezvăluie o motivație profundă sau o dorință care se vrea îndeplinită, de multe ori, una care își are rădăcinile undeva în prima copilărie.
