Evaluarea inițială a pacientului ar trebui să fie cuprinzătoare și să fie documentată:
- istoricul pacientului privind consumul de droguri (inclusiv alcool, droguri ilegale sau prescrise, alte medicații);
- tratamente anterioare pentru consumul de alcool și droguri;
- probleme legate de consumul de droguri (parteneri de viață, familie, stare socială, medicală, psihosocială, financiară, juridică);
- antecedente medicale;
- factori de risc (infecții, supradoză);
- antecedente psihiatrice;
- istoric personal/social;
- examinarea stării mentale;
- examinare fizică (inclusiv detectarea intoxicației cu droguri și alcool sau sevrajul);
- evidențierea dependenței de opioide;
- investigații care sunt indicate pentru examinarea clinică completă.
Dacă pacientul va fi inclus în tratamentul cu medicație substitutivă, atunci documentați și consimțământul informat al pacientului privind tratamentul.
O primă evaluare trebuie să dureze aproximativ 45 de minute. Evaluarea completă se va face pe parcursul mai multor întâlniri cu pacientul. Din această primă evaluare va rezulta un plan de intervenție imediată, plan ce poate fi modificat ulterior. Informațiile suplimentare necesare vor fi colectate în următoarele consultații, astfel încât poate fi întocmit un plan de tratament mult mai cuprinzător.
Această primă evaluare este o oportunitate importantă de a construi o relație terapeutică eficientă cu pacientul. Trebuie adoptată o atitudine obiectivă, empatică și respectuoasă de la început. Ascultați pacientul cu bunăvoință și încercați să identificați problemele lui. Încurajați pacientul să participe activ la deciziile terapeutice, vorbiți clar și acordați-i timp pentru a înțelege ce ajutor i se poate oferi, argumentați întotdeauna afirmațiile făcute.
Sursa: Ghid clinic de tratament substitutiv al dependenței de opiacee; prof. dr. Dan Prelipceanu, dr. Gabriel Cicu – Bucureşti : Editura Asociaţiei Psihiatrice Române, 2010
Accesați: Cărți de psihologie, resurse pentru psihologi și studenți
