Consilierea pedagogica

Consilierea pedagogica nu este o forma de terapie, dar are si aspecte care se regasesc in cadrul terapiei

O comunicare buna este bazata pe prezenta psihica si fizica a profesionistului in timpul dialogului, pe deschiderea legata de situatia copilului si a familiei, pe ascultarea activa, pe empatie si o atitudine deschisa si fara prejudecati

Consilierea pedagogica nu este o forma de terapie, dar are si aspecte care se regasesc in cadrul terapiei.

Conditii pentru o buna comunicare

Exemplu

  1. Aprecierea neconditionata si pozitiva pentru persoana care cauta consiliere pentru situatia si problemele ei.

In prezenta pedagogului, copilul sau parintele acestuia trebuie sa se simta acceptat asa cum este, sa nu se simta judecat sau criticat pentru ideile, sentimentele si faptele sale, indiferent care sunt acestea.

  1. Empatia pentru a putea intelege situatia din perspectiva persoanei in propria atitudine (autenticitatea).

Profesionistul intelege in mod corect ce simte, cum simte parintele sau copilul (este capabil sa perceapa dificultatile de integrare ale copiilor in grupa/clasa, de ex.)

  1. Congruenta (autenticitatea) in propria atitudine.

Interesul pe care pedagogul il arata pentru copil sau pentru parintii acestuia trebuie sa fie sincer, onest. Atitudinea manifestata trebuie sa fie aceea de sustinere fara abordarea atitudinii distante-profesionale sau de superioritate.

  1. Existenta unei legaturi psihologice intre consiliere si client.

Relatia care este centrata intre pedagog si copil sau parintii acestuia este semnificativa, are importanta pentru fiecare dintre ei.

  1. Clientul se afla intr-o situatie de incongruenta.

Copilul sau parintele acestuia sunt constienti ca sunt intr-o situatie de dificultate, vulnerabilitate in momentul solicitatii sustinerii.

  1. Clientul trebuie sa fie in stare sa perceapa cele trei atitudini (autenticitatea consilierului, relatia existenta intre ei si starea sa de vulnerabilitate).

Constienti de vulnerabilitatea lor, beneficiarii se vor simti in siguranta in fata pedagogului social, avand incredere in competentele acestuia si in beneficiile reciproce pe care le pot avea.

O comunicare buna este bazata pe prezenta psihica si fizica a profesionistului in timpul dialogului, pe deschiderea legata de situatia copilului si a familiei, pe ascultarea activa, pe empatie si o atitudine deschisa si fara prejudecati.

1 comentariu la „Consilierea pedagogica nu este o forma de terapie, dar are si aspecte care se regasesc in cadrul terapiei”