Angoasa şi viaţa instinctuală. Feminitatea - Sigmund Freud

Angoasa şi viaţa instinctuală. Feminitatea – Sigmund Freud

Angoasa este, în calitate de stare afectivă, reproducerea unui eveniment trecut şi periculos; ea rămâne în în sarcina instinctului de conservare şi are rolul de a semnala noile pericole

Angoasa şi viaţa instinctuală. Feminitatea – Sigmund Freud

Analizând angoasa reală, am redus-o la acea stare de atenţie senzorială şi de tensiune motrice pe care o numim dispoziţie către angoasă, din care decurge reacţia de angoasă. Această reacţie poate avea două consecinţe alternative: sau formarea angoasei, când repetarea vechiului act traumatic este doar un semnal şi în acest caz, restul reacţiei serveşte la preîntâmpinarea unei noi situaţii periculoase, fie prin fugă, fie prin apărare; sau, vechiul act traumatic îşi păstrează întreaga putere, reacţia fiind atunci în totalitate de angoasă şi ca urmare, starea afectivă paralizantă se dovedeşte inoportună în condiţiile actuale.

Am studiat apoi angoasa nevrotică şi am spus că ea se manifestă în trei maniere diferite: mai întâi ca anxietate generală, angoasa imprecisă, gata să se ataşeze oricăror interpretări noi; capabile să-i furnizeze un pretext; aceasta este ceea ce se numeşte anxietatea de aşteptare, aşa cum este, de exemplu, în nevroza de angoasă tipică. Apoi, ca angoasă puternic legată de unele reprezentări determinate, aşa cum este cazul a ceea ce numim fobii. Totuşi, putem găsi chiar şi aici o legătură cu un pericol exterior oarecare, dar teama de acest pericol pare extrem de exagerată. În sfârşit, ca angoasă isterică sau angoasa care însoţeşte nevrozele grave. Uneori ea este legată de alte simptome, alteori se produce independent, printr-un acces, iar alteori ea persistă mult timp și formează o stare stabilă, dar niciodată ea nu pare motivată de un pericol exterior.

Frica nevrotică diferă deci prin două aspecte de frica reală: mai întâi pentru că pericolul este interior şi apoi pentru că frica nevrotică nu devine conştientă.

Angoasa este, în calitate de stare afectivă, reproducerea unui eveniment trecut şi periculos; ea rămâne în în sarcina instinctului de conservare şi are rolul de a semnala noile pericole. Ea provine de asemenea, dintr-un libido devenit într-o oarecare măsură inutilizabil şi se produce în procesul de refulare. Înlocuită prin simptom, ea rămâne totuşi legată de acesta.

Anul apariției: 1991

Informații suplimentare: http://www.targulcartii.ro/

 

Accesați: Cărți care au schimbat percepțiile unor generații întregi

3 comentarii la „Angoasa şi viaţa instinctuală. Feminitatea – Sigmund Freud”